Fragmentul pe care l-am selectat astăzi este legat de recuperarea arhivei fruntașului unionist Pantelimon ”Pan” Halippa. După pierderea Basarabiei și intrarea României în comunism, Halippa a trăit timp de 7 ani iadul închisorilor.
Foto Wikipedia: Monument din Alba Iulia, dedicat liderului unionist.
Recuperarea arhivelor sale s-a făcut fără violențe sau amenințări, lucru ce părea imposibil după ce politicianul simțise pe propria piele ce însemna comunismul.
Artizanul acestei operațiuni a fost Vasile Mălureanu. Dar discuția nu se va limita la Halippa, ci va merge spre deslușirea unei legături ce pare imposibilă: Ceaușescu și recuperarea Basarabiei.
La final aveți întregul prim episod din interviul-eveniment, în care sunt abordate mult mai multe teme.
Vasile Mălureanu: Unul dintre cei care au participat la renașterea națională, la începutul secolului XX, în teritoriul dintre Prut și Nistru, a fost primul care a scris o carte în limba română de poezie, a lucrat la jurnalul pro românesc și pro unionist de la Chișinău, a fost vice-președinte al Sfatului Țării în 27 martie, la votarea unirii cu România, a fost președinte plin al Sfatului Țării, pe 27 noiembrie, când Basarabia, Sfatul Țării, a renunțat la condițiile de unire cu România și a votat unirea necondiționată, pentru totdeauna a Basarabiei cu România. Deci, un patriot. Și, din supravegherea informativă a lui Pantelimon Halippa, care atunci avea 78 de ani, am descoperit că, de fapt, el gestiona o arhivă cu documente privind Basarabia.
Dan Andronic: Incredibil.
VM: Aici fac o scurtă paranteză. Exista un deficit major de documente istorice privind istoria Basarabiei…
Florian Bichir: Domnule general, știu că a existat o operațiune secretă, să-i spunem discretă, a statului român în timpul lui Nicolae Ceaușescu, și iată o să pară probabil uimitor pentru telespectatorii noștri, care s-a numit „Recuperarea”. Are legătură cu recuperarea arhivelor de la toți fruntașii basarabeni a istoriei României, pentru că asta vă spun cu certitudine pentru că am fost cercetător și am fost cercetător la CNSAS, rușii au periat de trei ori arhivele românești. Dar, Ceaușescu, publicul va considera naționalist-patriot, ordonă acest caz, dacă greșesc, va rog să mă contraziceți. Operațiunea Recuperarea de a recupera toate documentele privind Unirea, Făurirea României Mari și documente esențiale. Ca o paranteză, rușii au căutat, de exemplu, și telegrama lui Carol I și au vrut să o fure. A fost o operațiune comandată la nivel de președinte a României sau a fost, ce să zic, o acțiune, deși nu cred că, ca militar, puteți să faceți acțiuni de astea independente. Care e adevărul, ca să legăm exact cu Pantelimon Halippa?
VM: Aș începe prin a menționa faptul că în două numere ale revistei Evenimentul Istoric, istoricul Florian Banu a relatat secvențe din această operațiune. Și s-a referit mai mult la preluarea arhivei armenilor, pe care o gestionase Hagop Djololian Siruni, liderul mondial al armenilor, și istoric adus de Nicolae Iorga, în 1922, în România, pentru că cunoștea limbile turcă, arabă, așa, și putea să studieze documentele privind provinciile române, de la Constantinopol.
DA: În cazul Halippa ne-ați spus că ați descoperit o întreagă arhivă.
VM: Da, revin la Pantelimon Halippa. La un moment dat, ne-au apărut informații că selecționează niște documente privind istoria Basarabiei, documente deosebite pe care preconiza, întrucât nu avea încredere în faptul că statul român le va valorifica, atunci preconiza să le transmită unor unioniști basarabeni, Anton Crihan din Statele Unite, spre valorificare.
Identificase și canalele de legătură, prin ambasadorul…
DA: Ce înseamnă valorificare? Adică publicare, nu?
VM: Mai mult. El voia declanșarea unei acțiuni la nivel național și/sau internațional, pentru repunerea în discuție a statutului teritoriului românesc dintre Prut și Nistru.
DA: Și această acțiune când se întâmpla?
VM: În 1970, septembrie…
DA: Și încă Ceaușescu nu devenise foarte preocupat de situația Basarabiei.
VM: Încă erau anumite reticențe, și Pantelimon Halippa și liderii basarabeni din București erau monitorizați la acțiunile lor publice, îndeosebi la 27 martie, și pe canalele informative li se transmiteau semnale, ca să nu irităm pe sovietici prea tare cu această problemă.
DA: Și ce ați făcut? Ați descoperit documentele la… adică i le-ați luat?
VM: Problema este puțin mai interesantă. E de menționat cum a reușit Pantelimon Halippa să conserve această arhivă. Este vorba de patruzeci de metri liniari de arhivă, de peste 20 de mii de documente privind istoria Basarabiei din anii 1905 până în 1920.
FB: Domnule general, eu vreau să vă întreb mult mai aplicat. De ce? Pentru că am spus că această operațiune, și eu încerc ca istoric să o încadrez, în 1976, dacă nu mă înșeală memoria, președintele Nicolae Ceaușescu, asta era titulatura, face singura vizită la Chișinău. După care agentura sovietică reacționează trimițând niște falși basarabeni pentru a irita securitatea românească. Cred că are legătură recuperarea, această operațiune pe care ați avut-o, cu vizita lui Ceaușescu la Chișinău, unde a fost primit ca un erou național. Era primul președinte al României care vizita, să spunem România de Răsărit, Basarabia și după aia cu agresiunea sovietică împotriva acestor acțiuni. Eu cred că sunt legate. Dacă vreți să ne spuneți că nu din top, așa, i-a venit în 1970 lui Ceaușescu să recupereze arhiva.
VM: La nivelul anilor 1971-1972, când se finalizează acțiunea de recuperare, documentele oficiale ale Basarabiei au fost compromise în transportul efectuat în 1935. Ce-a mai rămas, au preluat sovieticii în 1940, când au intrat la Chișinău. Ce s-a mai găsit prin arhivele românești au periat consilierii sovietici în anii 1950. Deci, la nivelul anilor 1970, erau foarte puține documente despre Basarabia. În aceste condiții s-a pus, cu stringență, problema de a-l determina pe Pantelimon Halippa să predea întreaga arhivă statului român.
FB: De ce e interesant acest aspect, și iată, emisiunea asta e bună, că iată există fapte din umbră, ca să citez o carte celebră, care iată demonstrează că statul român, indiferent de regimurile politice, a avut și un caracter național. Ca, în anii 1970, să recuperezi, sub o presiune sovietică, să spunem, o arhivă și aș continua să spun: știu că a existat un ordin a conducerii de atunci a României prin care au fost valorificate aceste documente. Începând cu anii 1980, chiar în cărțile de istorie, cum era cu citatul lui Nicolae Ceaușescu, începe să apară problema Basarabiei. Probabil, cum a spus și Dan Andronic, ajungând la un crescendo, în care în conflict cu Gorbaciov, cere anularea Pactului Ribbentrop Molotov, cere Basarabia.
Deci lucrurile astea nu apar așa, din neant, că s-a enervat Nicolae Ceaușescu și a zis „Dați-mi Basarabia înapoi”. Iată că a fost și un plan al statului român.
VM: Nicolae Ceaușescu a acordat o atenție deosebită preluării acestei arhive, a ordonat…
FB: Dar de ce credeți? Că el era oltean…
VM: În primăvara lui 1973 a ordonat ca Securitatea și cu Arhivele Statului să organizeze o expoziție…
FB: Care era sub MAI, subordonată Ministerului de Interne..
VM: Da… Și, am organizat o expoziție în care doctorul în istorie Mateescu, directorul Arhivelor Statului, a prezentat valoarea istorică a arhivei, iar ofițerul de informații, locotenentul Mălureanu, devenit locotenent-major, a fost pus să raporteze latura operativă.
FB: Am o întrebare. Ați simțit după aia o replică sovietică? Adică, faci expoziție cu documente din Basarabia, în anii 73, și rușii nu fac nimic? În afară că ne înjurau oficial la Radio Moscova, am și eu documentele. Dar o reacție ați simțit? O presiune așa la nivel de Intelligence, că și sovieticii se sesizează?
VM: Noi am continuat, dar o să ajung cu contactarea și a celorlalți oameni politici basarabeni. În momentul respectiv, mai erau patru membri ai Sfatului Țării în viață: Vasile Harea la Iași, Elefterie Sinicliu la București, Anton Crihan în America. Mai erau, după aceea niște istorici importanți, erau membri de familie, Maria Pelivan, soția lui Ion Pelivan; soția lui Gherman Pântea; soția doctorului Ciucureanu, care a fost primul ministru al Guvernului.
FB: OK. Dar, reacție sovietică ați avut?
VM: Dar ce cred că ar fi interesant de reținut, este că această recuperare a arhivei Basarabiei, a arhivei lui Pantelimon Halippa, a determinat un ordin de la conducere, de la Nicolae Ceaușescu, pentru extinderea operațiunii și la alte categorii de oameni politici, și numai basarabeni, ci și ardeleni, și bucovineni, și în acest context, vă reamintesc că, în 1973, a apărut Legea Arhivelor Naționale, care stabilea o obligativitate pentru identificarea de documente cu valoare istorică, și în aceste condiții Securitatea s-a implicat, cu toate forțele informative la dispoziție, pe această coordonată.
Mișcarea Transcendentală, văzută prin ochii Securității.
